Ce este RSS? Exemple. Posibilitati de publicare a informatiilor pe web

Maria Munteanu
An. IV, Gr. I
Jurnalism

1) Ce este RSS?

RSS ( Really Simple Sindication sau Rich Site Summary) - un protocol care permite utilizatorilor de internet să afle când sunt actualizate paginile de web fără să fie nevoie să navigheze către site-urile respective. Prin RSS, conţinutul este livrat direct utilizatorului, care primeşte cele mai recente titluri, articole, sau chiar fişiere audio, foto sau video, imediat ce au fost publicate.
Pentru a citi feed-urile RSS avem nevoie de un aşa-numit news reader, un soft care poate fi descărcat pe computer sau accesat printr-un browser de web ca Internet Explorer, Mozilla Firefox, Safari sau Opera.
După ce ne-am hotărât asupra modalităţii prin care dorim să accesam conţinutul RSS, trebuie sa ne abonam la acest tip de serviciu, marcat pe site-uri printr-un mic dreptunghi portocaliu cu înscrisul RSS.Un fisier RSS include un logo, linkul la site, un camp de citire si itemii de noutate; fiecare item consta din URL-ul articolului respectiv, titlul, o descriere.
2) Exemple de RSS (Really Simple Sindication):
a) Disney ABC Cable Networks Group;
b) ING Group N.V. (insurance and financial-services company);
c) The Integrated Justice Information Systems Institute;
d) New College of California

3) Cateva posibilitati de publicare a informatiilor pe web :

a) pe e-mail ;
b) prin newsletter-uri ;
c) pe egroup ;
d) pe site-uri : blog ;
site clasic ;
wiki ;
galerii foto ;
forumuri ;
site-uri de tip portal.


4) Sfintele Paste cu diverse moduri de petrecere

Pastele este cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii si, bineinteles, si cea mai asteptata. Oamenii de pretutindeni, indiferent de nationalitate, rasa, limba, cultura si traditii, devin un tot unitar in aceasta perioada si impartasesc taina Invierii Domnului. Unele traditii se mentin in cea mai mare parte a lumii (spre exemplu, mielul, ouale), in timp ce alte traditii variaza in functie de
specificul fiecarei tari si de istoria acesteia. Spre exemplu in Brazilia se desfasoara carnavalul de la Rio de Janeiro. Acesta se desfasoara inainte de inceperea Postului Pastelui. Saptamana Mare incepe cu o ceremonie de binecuvantare a ramurilor de palmier, care sunt impletite in diferite modele complicate, reprezentand cruci, steaguri, litere si alte obiecte asemanatoare. Strazile sunt impodobite, iar o procesiune de oameni circula incet prin tot orasul, purtand statuete reprezentand pe Fecioara Maria si Iisus Hristos.
In Egipt Postul Mare de Paste dureaza 55 de zile, in acest interval nefiind ingaduit sa se manance carne, peste, oua sau lapte. Principalele alimente care se consuma sunt fructele si legumele. Duminica, bisericile sunt impodobite cu ramuri de palmier si flori, iar copiii primesc ramuri de palmier udate cu apa sfintita, pe care le duc acasa si le pastreaza pe parcursul anului.
In Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul intregului an, dar se opresc in Joia Mare si linistea se asterne peste tot. Oamenii sunt mai tacuti si mai ganditori, amintindu-si de rastignirea lui Iisus. In dimineata zilei de duminica, se aud din nou clopotele, care-i anunta pe oameni ca Iisus a inviat. Copiii gasesc oua ascunse prin casa sau in gradina. Spre deosebire de alte tari, in Italia copacul care simbolizeaza victoria vietii asupra mortii este maslinul si nu palmierul. In duminica Floriilor, oamenii duc la biserica ramuri de maslin si palmier pentru a fi sfintite. Dupa ce toti oamenii s-au adunat in biserica, usile se inchid, simbolizand portile Ierusalimului. Preotii ciocanesc de trei ori si usile se deschid, muzica se revarsa in acorduri vesele, iar oamenii flutura ramurile, comemorand astfel intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim. Oamenii consuma produse traditionale, dintre care cea mai importanta este friptura de miel, consumata impreuna cu o salata de oua fierte. Felul tradiţional de mâncare pentru masa de Pasti este agnellino - miel fript, cu piper.
In Rusia, oamenii merg la biserica in noaptea de sambata spre duminica a Pastelui. La miezul noptii, ei ies afara si inconjoara biserica, intonand cantece religioase. Preotul binecuvanteaza cozonacul si ouale aduse de crestini, dupa binecuvantare, oamenii se intorc acasa, unde iau cina:
friptura de miel, pui, porc, oua si cozonac sfintite la biserica.
In Statele Unite ale Americii, Pastele este sarbatorit in diferite moduri, pentru ca oamenii apartin mai multor confesiuni religioase. In marile orase au loc manifestari, iar oamenii ies pe strazi imbracati in haine noi. Paradele sunt de obicei conduse de o persoana care duce o lumanare sau o cruce. De Paste, se mananca preparate din carne, cartofi si diferite legume.
In Franta de vineri si pana in Duminica Invierii, clopotele din Franta sunt "mute", in semn de respect pentru durerea lui Iisus pe Cruce.
In duminica de Paste, copiii din Germania cauta in gradina ouale de ciocolata "ascunse" de parinti in timpul saptamanii. O alta traditie care se respecta in special in sudul Germaniei este cea a "focurilor de Paste", un spectacol de lumini fascinant. Participantii sunt obligati sa aprinda focurile prin mijloace naturale, adica frecand doua bucati de lemn sau cu ajutorul unei lentile. Cenusa rezultata este apoi imprastiata pe campuri, pentru ca recolta sa fie bogata.
In Bulgaria, ouăle de Paşti se vopsesc în Joia Mare şi fiecare creştin duce un astfel de ou la biserică. Dupa ce este sfinţit, fiecare gospodar îşi ingroapă oul in vie, despărţindu-se astfel, simbolic, de toate relele şi necazurile pe care le-a avut in anul trecut. În Vinerea Mare se cumpără oua şi farfurii noi şi se plantează dovlecei, pentru ca noua recoltă sa fie mai "dulce".
In Republica Moldova, dupa Liturghia de Înviere la care merg crestinii din noaptea dinspre Sambata Mare spre Duminica Pastelui, fiecare ortodox merge acasa cu cozonac si oua sfintite de preot si ciocneste un ou roşu cu membrii familiei. Se spune că acela care a rămas până la sfârşit cu oul intact va avea un an norocos si plin de bucurii. De la biserica crestinii mai iau si lumina, o lumanare aprinsa la biserica, care nu trebuie stinsa pana a ajunge acasa. Aceasta lumina aduce bunastare si liniste in familie.
Dupa cum vedem « cate bordeie atatea obiceie », totusi sarbatoarea Sfanta a Pastelui ramane o sarbatoare a tuturor credinciosilor, pana la urma nu conteaza modul in care se desfasoara aceasta sarbatoare in diferite tari, este important faptul ca oamenii au credinta de Dumnezeu si nu uita ca el exista si este aproape de noi, sarbatorind Invierea Domnului.



http://www.eva.ro/divertisment/articol483.html
http://www.infoportal.ro/articol~din-actualitate~info-219281~acelasi-paste-traditii-diferite.html

Propunere de site de stiri locale - Bucurestiul azi

Vreau sa propun un site de stiri locale, care sa se cheme "Bucurestiul azi"(www.bucurestiazi.ro). Aproape toate orasele din Romania au un site de stiri locale. Ca model de unde s-ar putea prelua anumite optiuni, aranjarea in pagina am luat 3 site-uri: Monitorul de Neamt si Roman, Ziua de Iasi,Oradea online. As prelua de la Monitorul de Neamt si Roman, optiunea care ofera linkuri spre alte site-uri de stiri locale, calendarul,Cursul valutar, Meteo, Horoscopul zilnic, ca site-ul sa fie mai interactiv si sa nu plictiseasca si in acelasi timp sa satisfaca cat maimulte interese ale publicului. De la Oradea online as prelua optiunea pe care s-a adaptez Despre Bucuresti(nu Oradea), mi se pare o idee interesanta si utila. Vizitatorii site-ului pot afla nu doar stiri din Bucuresti, dar si date despre Bucuresti in general, mai ales vizitatoriidin alte orase sau tari in afara locuitorilor Bucurestiului. De pe acest site as mai prelua si optiunile cu informatii din cinema, teatru,opera, este destul de important pentru un site de stiri locale. De la Ziua de Iasi as prelua optiunea arhiva. Site-ul Bucurestiul azi l-as structura pe domenii: Politic, Economic, Social, Cultura, Sport. Aceste 5 rubrici mi se par suficiente.

5 motoare de cautare pe web si punctele lor tari; Ce este Boolean Search?

Maria Munteanu
An. IV, Gr. I
Jurnalism

1) 5 motoare de cautare pe web:

1) · AltaVista - http://www.altavista.com/
AltaVista este una dintre cele mai vechi masini de cautare bazate pe inspectare automata. Ea a fost lansata in decembrie 1995 de catre firma Digital, apoi a trecut in proprietatea firmei Compaq (care a cumparat Digital in 1998). La momenul actual este controlat de compania CMGI. Indexul de pagini Web al sau este unul dintre cele mai mari la momentul actual si, in plus, masina implementeaza o serie de comenzi de cautare foarte puternice. AltaVista ofera de asemenea si cautari pe domenii specifice, spre exemplu: "news search", "shopping search" sau "multimedia search".

2) · Ask Jeeves - http://www.askjeeves.com/
Ask Jeeves este un serviciu de cautare bazat pe interventia umana. Isi propune sa directioneze utilizatorii catre paginile care corespund unor intrebari puse in limbaj natural.

3) · MSN Search - http://search.msn.com/
Microsoft MSN Search este un serviciu de cautare tip director bazat pe LookSmart. De asemenea el apeleaza suplimentar la motorul de cautare Inktomi si Direct Hit.

4) · Netscape Search - http://search.netscape.com/
Netscape Search este un serviciu tip director bazat pe proiectul Open Directory si pe baza de date proprie numita "Smart Browsing". El exceleaza in listarea paginilor de Web "oficiale". Rezultate secundare se obtin prin apelarea la serviciul Google. De asemenea, prin portalul Netscape Netcenter se pot accesa si alte masini de cautare.

5) · Yahoo - http://www.yahoo.com/
Yahoo a fost lansat in 1994 si este, in acest moment, cel mai vechi si popular serviciu de cautare de tip director. El are o buna reputatie in a ajuta utilizatorii in gasirea informatiilor esentiale. Secretul sau consta in faptul ca o mare parte din munca este sustinuta de specialisti umani. In felul acesta aprecierile despre relevanta informatiei este mult mai apropiata de gandirea subiectiva umana. De fapt, Yahoo este cel mai mare ghid Web creat manual, munca implicand aproximativ 150 de editori. Yahoo contine in directorul sau peste 1000000 de pagini catalogate pe diverse categorii. Suplimentar, in cazul in care nu sunt gasite rezultate proprii sau la sfarsitul acestora, daca exista, Yahoo adauga rezultate obtinute prin apelarea la cautarea prin masina Google.

1) · AltaVista - http://www.altavista.com/
a) ofera posibilitatea cautarii pe domenii strict delimitate: web, imagini, MP3/audio, video, stiri;
b) are o interfata foarte mult spatiu alb, nu este incarcata cu prea multe informatii;
c) permite o cautare avansata;
d) exista meniul care permite cautarea doar dintr-o tara anume sau din toate tarile;
e) cautarea se poate face doar a paginilor in limba engleza sau in orice limba.

2) · Ask Jeeves - http://www.askjeeves.com/
a) este accesibil – are o interfata destul de aerisita, cu foarte mult spatiu alb;
b) are posibilitatea cautarii pe domenii: internet, imagini, dictionare, enciclopedii, harti, stiri, bloguri, ofera informatii despre starea vremii;
c) cautarea este rapida, paginile se deschid repede;
d) are meniul de setare a limbii;
e) culorile dominante rosu si alb(rosu atrage atentia).

3) · MSN Search - http://search.msn.com/
a) permite personalizarea paginii: daca doresti sa-ti apara stiri, articole din sport, divertisment;
b) apeleaza la motoare de cautare ca: Inktomi si Direct Hit;
c) site-ul are o intrefata foarte aerisita, cu foarte mult spatial alb;
d) permite cautarea pe web, imagini, stiri, harti;
e) are optiuni de setare a limbii dorite.

4) · Netscape Search - http://search.netscape.com/
a) are optiuni de cautare pe web, imagini, shopping;
b) ofera posibilitatea de cautare directa in pagini aurii, harti, radio, starea vremii, stiri, etc.;
c) el apeleaza si la serviciul de cautare Google;
d) are un meniu care permite accesarea altor 20 de motoare de cautare pe web, Hot 20 Searches;
e) Permite downloadarea programului Netscape 8.0.


5) · Yahoo - http://www.yahoo.com/
a) ofera posibilitatea cautarii pe web, imagini, video, shopping, local si altele;
b) are meniuri de cautare stricte:in pagini aurii, de fotografii, jocuri, video, muzica, sport, tehnica, calatorii, etc.;
c) contine topul celor mai dese cautari;
d) contine informatii despre starea vremii si horoscop;
e) ofera acces catre messenger si yahoo.mail.


Surse:
- http://www.altavista.com/
- http://www.askjeeves.com/
- http://search.msn.com/
- http://search.netscape.com/
- http://www.yahoo.com/
- http://www.timsoft.ro/ejournal/masini-cautare.html

2) Ce este Boolean Search?

Cautarea logica (Boolean search) - permite includerea sau excluderea din rezultat a documentelor care contin, in titlul lor sau in descriere, anumite cuvinte legate prin operatori logici precum AND, OR sau NOT.
Strategii de cautare Booleana (Boolean Search Strategies)AND, OR, or NOT
Puteti folosi strategii de cautare Booleana pentru a include ssau exclude anumiti termeni de cautare. In cadrul Cautarii rapide (Quick Search) ii puteti folosi pe aceeasi linie de cautare. De exemplu, daca doriti sa regasiti toate referintele scrise de "Ungheanu" sau "Vatamaniuc" care includ descriptorul "Eminescu". In cadrul Cautarii rapide (Quick Search), in casuta Text to Search for (Text de cautat) veti tasta: "Ungheanu" sau "Vatamaniuc Eminescu". Operatorul Boolean AND dintre "Vatamaniuc si Eminescu" este implicit. Cautarea avansata (Advanced Search) asigura meniuri desfasurate in jos pentru a selecta strategiile booleane.
AND Prin functie implicita, toti termenii introdusi sunt conectati prin operatorul boolean AND. Acest operator gaseste referintele in care apar termenul 1 AND (SI) termenul 2. Daca doriti sa cautati lucrarile despre "multiculturalism" care s-au publicat in "2000" trebuie sa tastati doar "multiculturalism 2000", de exemplu: Text to Search for (Textul cautat) : multiculturalism 2000 efectuat ca "multiculturalism" AND "2000"
Cautarea dvs. va avea ca rezultat referinte asemanatoare cu cea de mai jos:
Cautarea dvs. despre multiculturalism 2000 a rezultat in 1 referinta. Enter a new search (Introduceti o noua cautare)
Afisarea referintelor de la 1 pana la 1 0 referinte marcate
OR Operatorul OR in care apare fie termenul 1 OR (SAU) termenul 2. OR va gasi de asemenea referintele care contin atât termenul 1 cat si 2. OR este util in gasirea referintelor care se refera la diverse subiecte de interes. Utilizati acest Boolean pentru a gasi toate referintele care exista despre "multiculturalism" sau care au fost publicate in "2000". Daca sunteti interesati in lucrarile scrise despre "multiculturalism" OR (SAU) "2000" veti introduce "multiculturalism" OR "2000". Text to Search for (Textul cautat) : multiculturalism OR 2000
NOT Operatorul NOT elimina anumite referinte din cautarea dvs. El gaseste referintele care contin termenul 1 dar NU termenul 2. Daca sunteti interesat in lucrari despre "multiculturalism" care NU au fost scrise in "2000" veti introduce "multiculturalism" NOT "2000". Text to Search for (Textul cautat) : multiculturalism NOT 2000
Puteti introduce pana la 9 termeni in casuta Text to search for. Text to Search for (Textul cautat): multiculturalism democratie 2000 etc. NOTA: Nu folositi nici o punctuatie cand tastati insiruirea de termeni in Cautarea rapida (Quick Search) . Utilizare multi-booleana:
Puteti folosi AND, OR, sau NOT pentru a include/exclude termeni specifici. De exemplu, Search : All databases din Quick Search Text to Search for : descriptor1 and descriptor2 not autor or an1 or an2 din Advanced Search adaugati acolade, Data to Locate: {descriptor1} and {descriptor2} not {autor} or {an1} or {an2}
Quick Search (Cautare rapida) Advanced Search (Cautare avansata) Full Record Viewing (Afisare full-record) Troubleshooting (Probleme) Go To Help Index (Mergeti la Index Help)

Surse:

- http://www.timsoft.ro/ejournal/masini-cautare.html

Louis Rosenfeld - arhitect informational

Maria Munteanu

An.IV, Gr.I

Jurnalism

Louis Rosenfeld

Louis Rosenfeld lucreaza ca consultant independent al arhitecturii informationale. El a contribuit la realizarea disciplinei de “arhitectura informationala” si a demonstrat rolul semnificativ al experientei functiei de bibliotecar.
Louis a absolvit facultatea cu specializarea informatica si biblioteconomie la sfarsitul anului 1980. El s-a convins de faptul ca munca bibliotecarilor nu este valorizata in niciun fel. In progresul informational actual, cine altcineva ar putea sa se ocupe de organizarea, clasificarea si sortarea informatiilor ?
Aparitia Web-ului a fost catalizatorul progresului informational. Louis a inteles ca au aparut anumite cereri de aptitudini care sa poata forma si prelucra logic, structuri intuitiv intelese, -arhitecturi informationale – datorita carora, Web-ul ar putea deveni mai accesibil si mai usor de folosit de catre utilizatori. In compania Argus Associates (firma de consultare, infiintata de Louis in anul 1991) toate aceste orientari de perspectiva- accesibilitate, etnografie, analiza tehnologica si altele – au fost puse impreuna, datorita acestui fapt compania a devenit cea mai cunoscuta in sfera arhitecturii informationale.
Louis a lucrat ca presedinte la Argus Associated din 1994 pana in anul 2001. El a fost arhitect principal in proiectele sistemelor pentru clienti ca AT&T, Borders Books & Music, Chrysler Corporation, Dow Chemical, si SIGGRAPH, in urma realizarii carora ziarul Crain's Detroit Business l-a numit "pionierul tehnologiei".
Impreuna cu Peter Morville, Louis a scris cartea intitulata Information Architecture for the World Wide Web (O'Reilly, 1998; editia a II-a in 2002). In anul 1998 cartea a fost numita ”Una din cartile cele mai bune despre Internet din anul 1998”, a devenit clasica si acum se utilizeaza ca un manual standard in diferite universitati. Louis a scris articole regulat pentru redactiile CIO, Internet World si Web Review, a mai scris si in multe alte publicatii si a redactat si alte carti.
Louis a avut un rol de conducator in organizarea si realizarea primelor trei conferinte despre arhitectura informationala (ASIS&T Summits in 2000 si 2001 si ACIA 2000). A participat si la alte conferinte precum CHI, COMDEX, Intranets, la fel si la conferinte de web design organizate de Miller Freeman, Cnet si Thunder Lizard. El a tinut si traditionalele lectii din numele Nielsen Norman Group, la momentul actual Louis realizeaza un tur cu expertul de usability, Steve Krug.
In 1993, Louis a realizat cunoscutul serviciu de cautare pe Internet, Argus Clearinghouse, care reprezinta o demonstrare de succes a utilizarii abilitatilor functiei de bibliotecar in realizarea informatiei pe site-urile web. In aceeasi perioada lucrand la Universitatea din Michigan, Louis a realizat primele cursuri academice de informatica si biblioteconomie care erau legate de Internet.
Louis este masterand al universitatii din Michigan in informatica si biblioteconomie. El este membru si conducatorul mai multor organizatii comerciale si necomerciale. Locuieste in orasul Ann Arbor in statul Michigan.


Bibliografie:

www.louisrosenfeld.com

Tema: dead-line luni, orele 08:00

Dupa parerea mea un site bun de stiri trebuie sa aiba urmatoarele calitati importante :

1. Sa aiba un meniu pe domenii bine pus la punct, fara sub-sub…domenii (caci acestea complica cautarea unei informatii in cadrul site-ului). Site-ul devine confuz.

2. Sa fie cat mai dinamic, atractiv si util (sa contina informatii legate de meteo, cursul valutar, trafic, si alte informatii de interes zilnic).


3. Sa aiba stirile scrise cat mai aerisit, cu spatii albe, scrise pe paragrafe daca sunt mai lungi. Randurile sa aiba o lungime medie, pentru ca sa fie usor de citit si sa nu plictiseasca.

Pentru ca utilizatorii stitilor pe internet sunt foarte grabiti si doresc sa afle informatii de ultima ora cat mai repede si cu putin efort.

Biografie-Jacob Nielsen

Maria Munteanu
An.IV, Gr.I
Jurnalism

Jakob Nielsen

Jakob Nielsen s-a nascut in 1957 la Copenhaga, Danemarca este un expert in domeniul de ergonomie, de accesibilitate si de utilizabilitate a site-urilor web. In prezent are 50 de ani si este directorul Nielsen Norman Group. Este titularul unui Ph.D. in stiinte informatice de la Universitatea Technica din Danemarca. A lucrat pentru Bellcore (Bell Communications Research) si IBM, inainte de a-si fonda propria societate. In iunie 2000, a fost numit la Scandinavian Interactive Media Hall of Fame. Jakob Nielsen detine 74 brevete in Statele Unite, in general pentru mijloace de facilitare a utilizarii Internetului. Nielsen a fost numit de diferite media in felul urmator:
"the guru of Web page usability" (The New York Times)
"the next best thing to a true time machine" (USA Today)
the reigning guru of Web usability" (FORTUNE)
"eminent Web usability guru" (CNN)
one of the world's foremost experts in Web usability" si altele.
El este autorul mai multor carti :
Prioritizing Web Usability, 2006
Homepage Usability: 50 Websites Deconstructed, 2001
Designing Web Usability: The Practice of Simplicity, 2000 International User Interfaces, 1996
Multimedia and Hypertext: The Internet and Beyond, 1995: Advances in Human-Computer Interaction Vol. 5, 1995
Usability Engineering, 1994
Usability Inspection Methods, 1994
Hypertext and Hypermedia, 1990
Designing User Interfaces for International Use, 1990
Coordinating User Interfaces for Consistency, 1989

Punctul sau de vedere este de simplificare a site-urilor pentru a ridica accesibilitatea lor pe internet. Se poate abona gratuit la newsletter-ul sau electronic ("Alertbox"), difuzat in Anglia din 1995. Arhivele acestui newsletter sunt foarte bogate in informatii interesante si deosebite.
Jacob Nielsen sustine si o legatura destul de puternica cu presa, a oferit foarte multe interviuri pentru diferite media :
Washington Post If This Column Were a Web Site, This Would Be Its Home Page, Iunie 1, 2006
BBC The evolving web, Iunie1, 2006
The Guardian Two words is a minute description of a human need, Mai 25, 2006
UPA Voice Thumbnail: Jakob Nielsen, Aprilie 2006
ZDNet Eye tracking Web usability, Martie 27, 2006
Ecommerce Guide E-Commerce Site Design: The Product Page, Ianuarie 23, 2006
BusinessWeek The Unwieldy Web, Septembrie 26, 2005
ITConversations Larry's World Interview, August 2005 (17 minute audio interviu)
The Guardian Lazy, stupid and evil design, Iunie 23, 2005
CNN Tech will cause a real estate crash, Mai 12, 2005
Wall Street Journal Teens Don't Know Everything, Aprilie 25, 2005
WIRED What Websites Do to Turn On Teens, Februarie 8, 2005
USA Today Study shows some teens not as Web-savvy as parents, Ianuarie 31, 2005
BBC A decade of good website design, Decembrie 7, 2004
New York Times User Friendly? Don't Bet on It, Noiembrie 11, 2004
Las Vegas Review-Journal Net guru clocks speed, relates tale of the type (Octombrie 18, 2004) and Shrinking office, widening universe (October 25, 2004)
CNN Searching for answers on the Web, August 23, 2004
Builder.Au Developer Spotlight: Jakob Nielsen, August 23, 2004
Ecommerce-Guide Attract and Keep Customers: Site Design Tips to Improve Your Sales, August 4, 2004
Line56 The Best Government Intranets, Iunie 25, 2004
Sydney Morning Herald The key to email: a two-second grab, IunIe 15, 2004
CIO Insight Time for a Redesign, IunIe 2004
Sydney Morning Herald Seek but you won't always find, Iunie 8, 2004
ZDNet In search of better search results, Mai 10, 2004
PC World Web-User Satisfaction on the Upswing, Mai 7, 2004
Seattle Times Timely, focused online newsletter a valuable relationship builder, Aprilie 24, 2004
BBC How well can you use the web?, Martie 29, 2004
New York Times A 'FAV' Button? Interface Guru Is Not Amused, Februarie 19, 2004
DMnews Consumers Better at IDing Newsletters From Spam, Februarie 18, 2004
MediaPost Email Newsletters Too Long, Too Frequent, Februarie 18, 2004
Publish Nielsen offers e-newsletter usability guideline, Februarie 17, 2004
Internet Advertising Report E-Newsletter Readers Grow Itchy Trigger Fingers, Februarie 17, 2004
San Francisco Business Times Spam is reshaping your life, Februarie 17, 2004
BBC Web guru fights info pollution, Octombrie 13, 2003
si mult altele.







Bibliografie :


1. http://www.wikipedia.com/

2. www.useit.com/jakob/

3. http://www.journaldunet.com/

Rezumat- Jacob Nielsen

http://www.useit.com/papers/webwriting/writing.html - Scurt Rezumat
Maria Munteanu
an. IV, gr. I
Jurnalism
Acum cativa ani, Jacob Nielsen isi propunea sa afle prin mai multe studii: cum citesc utilizatorii pe Internet. Prin cele 5 studii realizate, el a ajuns la urmatoarea concluzie, ca utilizatorii nu citesc, ei scaneaza textele. 58% citesc textul daca acesta este scris concis, 47% dintre utilizatori "scaneaza" textul si 27% utilizatori parcurg textul daca acesta este scris intr-un stil obiectiv.In textul de fata, Nielsen propune de fapt niste reguli si sfaturi importante pe care trebuie sa le respecte orice autor de texte pe web. El recomanda trei principii importante, si anume : concizia, scanarea si obiectivitatea textului.
Din informatia expusa in text putem extrage cateva solutii importante in realizarea unui text pe internet:
1. Utilizatorii doresc sa caute pe site. Vor un motor de cautare care sa le permita cautarea informatiei dorite.
2.Ei doresc sa aiba acces rapid la linkurile existente in pagina. Nu le place sa astepte.
3.Informatia din site trebuie sa fie organizata cu o mare acuratete. Este bine ca organizarea textelor in pagina sa fie ingrijita, cu paragrafe si categorizari a informatiilor
4. Textele trebuie sa fie scrise subforma piramidei inversate, sa fie insotite si de grafice.
5. Simplitatea si informationalitatea textelor este foarte importanta.
6. Credibilitatea informatiilor la fel trebuie sa fie luata in calcul.
7. Linkurile din cadrul site-ului trebuie sa fie functionale, altfel ele pot scadea credibilitatea informatiilor din cadrul site-ului.
8. Site-ul trebuie sa fie atractiv, sa dea dovada si putin de umor, dar nu exagerat, pentru ca utilizatorii sunt diferiti.
9. Informatia din site trebuie sa fie accesata cat mai rapid posibil.
10. Informatia din site trebuie sa poate fi scanabila, acest lucru ii economiseste timpul utilizatorului.
11. Textul trebuie sa fie concis.
12. Site-ul trebuie sa aiba sumare si texte scrise dupa modelul piramidei inversate.
La nivelul tehnic al realizarii site-ului, autorii de site-uri trebuie sa tina cont de :
Calitatea site-ului.
Usurinta in utilizare a site-ului.
Dorinta utilizatorilor (se vor simti frustrati cand vor utilize site-ul sau nu)
Clickabilitatea site-ului: interactiunea, interesul, este usor de utilizat.